În ospeție la Pivnițile Brănești de Ziua Vinului

Primul weekend de octombrie promitea să fie frumos, în Piața Marii Adunări Naționale începea principala sărbătoare a vinificatorilor moldoveni - Ziua Vinului, deși anul acesta a fost o ediție deosebită ca organizare și promovare (eforturi masive de marketing sub umbrela brandului Wine of Moldova), eu fiind adeptul odihnei active am hotărât să schimb degustațiile leneșe din PMAN pe ceva mai neobișnuit, asta era excursia la vinărie.



Organizatorii au pregătit 6 destinații împreună cu vinăriile: Cricova, Migdal-P (Cojușna), Pivnițele Brănești, Chateau Vartely, Vinăria ET Cetera, Vinăria Purcari. Anterior am mai fost la Cricova, Purcari, Vartely, vroiam să văd ceva nou, dar și mai tare vroiam să văd ceva mai puțin grandios și pompos, de asta am rămas la destinațiine: Migdal-P, Brănești și Et Cetera.


Sunt o persoană modestă, însă bloggerismul m-a învățat că tre să fii insistent și am făcut o solicitare la aceste vinării să mă invite ca blogger, să îi vizitez apoi să scriu despre ei, fiecare cu interesul lui. Organizatorii excursiei spre Brănești - agenția Tatrabis a răspuns prompt că sunt binevenit, nu e o cheltuială mare 250 de lei, puteam să îi dau din buzunarul meu, dar e plăcut cînd este apreciată prezența ta undeva (așa că dragi colegi nu vă sfiiți să solicitați).


Aglomerația din centrul orașului a creat senzația că vom ajunge seara la vinărie



Dar pe la circ drumul deja era mai liber


Iar în afara orașului cu atât mai mult, trei benzi de asfalt oglindă, în ambele direcții îmi aduceau aminte de drumurile germane bătătorite acum o lună în urmă (deși cînd revii ai o senzație tare parșivă, ajungând în capitală drumul îți hodorogește mașina de 10 ori mai tare decât în afara orașului)


Tovarăși în călătorie îmi erau cam 15 pasageri, din diferite țări, câte o treime din Moldova, Rusia și țările baltice, printre ei era un domn de 96 de ani (din spatele meu) care mai apoi se zvonea că tare s-a bucurat să meargă în excursie și i-a plăcut


Drumul m-a bucurat mult, cele mai înguste bucăți ale traseului, aveau 2 benzi în fiecare direcție (unde era drum național), cu separare fizică a acestora (și aici îmi amintesc de drumurile din România care sunt bune însă înguste și pline de camioane)


Cu deservirea drumului tot e bine, după un accident recent (se mai vedeau bucăți de plastic pe asfalt) muncitorii reparau secțiunile de despărțire a benzilor)


Văile și dealurile moldovei ofereau priveliști mai neobișnuite atât turiștilor stărini cît și mie ca orășean care uneori cu lunile se pierde în aglomerația capitalei



Cam în 40 de minute ce au trecut repejor aparea indicatorul spre Complexul "Orheiul Vechi"


Ne puteam aștepta la un drum mai modest, cu gropi, însă aici astfaltul tot era bun, iar benzile despărțite prin linie de marcaj (vă amintiți măcar 5 ani în urmă cînd nici pomină nu era de linii de marcare pe drumuri naționale, nemaivorbind de cele locale, între sate)



Văcuțele ce pășteau fără grabă și păsările lăsate în voie anunțau că ne apropiem de provincie




Brusc în apropiere de Orheiul Vechi am cotit pe drum de țară din pietriș, cu coada ochiului am reușit să văd pe partea stângă un billboard vechi și un pic rupt cu inscripția Brănești


Mai multe cotituri a drumului ne-au dus în inima unei pădurici, care arăta deosebit de frumos în culorile de toamnă, bolovanii de piatră și  coloanele de la intrare au trezit interesul călătorilor


Pe teritoriu însă este un pic de iz postsovietic, mai ales inspirat de Волга neagră prăfuită cu roțile sparte care probabil este casă a șoarecilor (deși pentru un turist străin asta ar putea fi interesant)


Însă mașinile de lux a proprietarilor sau a conducerii vinăriei ne-au adus în era modernă a Moldovei


O intrare masivă în beci a bucurat ochii, dar porțile din lemn care erau închise ne-au dat de înțeles că această intrare nu este pentru vizitatori


Pe acolo liber poți intra cu microbusul sau chiar cu un camion, excursia noastră a fost foarte confortabilă fiind un mercedes proaspăt în care nici nu pute a rutieră de Chișinău


Cît oaspeții mai făceau poze și agale se uitau prin împrejurimi pînă vor fi întâmpinați de gazde eu am hotărât să caut cine ne poate organiza excursia




Blocul administrativ binișor organizat după normele moldovenești ale construcției, cu izolare termică și condiționere, însă pe departe aceasta nu e un stil de pivniță după cum redă denumirea vinăriei, dar se vede că proprietarii încearcă să investească în aspect, pe acoperiș sunt oale, intrarea în beciuri este decorată cu piatră și au plantat copaci decorativi care sunt destul de costisitori


În scurt timp unul din colaboratori ne-a întâmpinat și am fost invitați în becuri să începem excursia la Brănești



Ca la Cricova intrarea și coridoarele sunt masive fiindcă pivnița a fost găzduită de locație unde se extrăgea piatră ("cotileți") pentru construcții pînă în anii 70, de asta aici intrarea este betonată și pot fără mare efort să intre camioanele sau mașini de gabarite medii





Chiar la cîteva minute de intrare am descoperit o vitrină cu vinuri, pe mine m-a dernanjat termopanele de culoare albă care nu se combină cu piatra de decor de pe pereți (o fi el material plactic, însă nu e locul lui într-o pivniță)


Dar se pare că oaspeții nu au fost necăjiți de materialele moderne și se uitau cu interes la felurite sticle de vinuri





Pereții subterani mai păstrează și vor păstra încă zeci sau chiar sute de ani urmele instrumentelor care au tăiat din inima stâncilor material de construcții pentru casele moldovenești




Pe pod și pereți atârnau interesant țevi din sticlă prin care se pompează vinul din secțiile de produce în cele de îmbuteliere, pentru mine ele au fost impresionante, iaca să mai curs și vin atunci avea să fie foarte deosebit mai ales ținând cont de plăcerea mea față de ingineria Steampunk în care cuprul, sticla și pielea sunt materiale de bază




Se vede că zilnic pe aceste coridoare se petrece procesul de producere și îmbuteliere a vinului, adese întâlneam vase enorme cu vin, sau must


Orice excursie la o vinărie nu poate să treacă fără o vizită în secția de îmbuteliere. Aici este echipament de pe timpul sovietic, dar care până în ziua de azi își face bine treaba. Abțibildurile care erau la moment pe linie aveau inscripția "Советское Шампанское", ceea ce arată că principalii cumpărători a vinurilor de la Brănești sunt din CSI


Echipamentul de îmbuteliere este mai modern, instalat recent


Încă o confirmare a orientării către piața Rusă și a țărilor de est sunt chiar ambalajele, pe care am descoperit inscripții în chirilică



Excursia a continuat cu secțiuni unde sunt păstrate vinuri, mai noi, abia îmbuteliate, dar și unele din anii 70 de la inaugurarea pivniței


Loturile cu sticle erau pur și simplu pe coridor, evident că vizitatorii nu s-au încumetat "să confiște" sticle, însă au făcut cu bucurie fotografii



Și eu nu am ezitat să mai fac cîteva cadre, doar că sticlele erau în centru atenției și nu eu












Un pic mai departe am fost invitați acolo unde se păstrau cele mai vechi sticle, pline de praf, mucegai și păienjeniș, o vedere oribilă pentru puritani, însă pentru cei ce prețuiesc vinurile acestea sunt niște nestemate, 38 de ani - jumate din viața unui om aceste sticle le-au petrecut în întuneric fiind dorite în colecții particulare, însă ele nu se mai vând, sunt păstrate de către vinărie pentru ocazii speciale (sunt curios dacă pot și eu primi cîndva cumva una, poate ei vor citi acest articol ;) 







Proprietarii au grijă să completeze colecția cu vinuri noi, bune



Și din nou observăm țevile din sticlă ce se întind pe pereții de piatră șerpuind vinul prin coridoarele subterane


Butoaie masive, de metal, care suportă presiune înaltă mi-au astras atenția din nou




Imaginea subterană a fost completată pentru mine de un colțișor sinistru care l-am descoperit aparte de grupa de turiști cu care eram, cam înfricoșător, demn de o scenă de a unui film de groază


Dar grupa de turiști a fost ghidată către colecțiile private ale vizitatorilor renumiți, e o practică răspândită la vinării. Pe aici nu am văzut colecții de-a lui Putin sau alți președinți, ei probabil ajung mai mult pe la Cricova și Milești, însă am văzut steagul Chinei





Cam după o oră de descoperire a beciurilor am fost invitați la masa de degustații unde grupul nostru din 15 persoane a încăput perfect


Am fost serviți cu două vinuri, un Sauvignon alb din 2013 și un vin spumant dulce







Partea bună este că în această excursie am fost serviți și cu bucate calde, mămăliguța cu brânză și priptură a fost tocmai la țanc pentru înfometarea noastră


Iar oaspeții din Rusia s-au bucurat de murăturile proaspete


Neașteptate, dar foarte binevenite au fost și plăcintele cu bostan și mere la desert, mai ales cînd am fost serviți cu must de către gazde


Erau și biscuiții, nucușoarele ce sunt servite tradițional la degustații de vinuri, însă de ele s-a bucurat mai tare un băiețel al vizitatorilor din Rusia care nu prea a vrut să servească mâncarea noastră tradițională (nu știe el ce-i bun)


Pînă cînd oaspeții se delectau cu vin bun și bucate moldovenești eu am plecat să mai fac ceva fotografii, însă m-am bucurat că ei au început să comunice activ, să găsească teme comune de discuții, cînd mai devreme în drum tot acești oameni nu schimbase nici un cuvânt unul cu altul, totuși vinul apropie lumea.

Am dat de diferite colecții private de vinuri lăsate la păstrare de către demnitari și vizitatori mai cu renume. Întotdeauna am fost curios de două lucruri:

  1. Oare vizitatorii simpli nu "ușchesc" sticle din aceste colecții, pe mine de exemplu tare m-ar mînca palma să îi micșorez colecția lui Putin sau la un alt demitar mai renumit din ex URSS
  2. Proprietarii colecțiilor vreo dată revin să ia aceste sticle?

















Băiețașul din Rusia s-a plictisit la masă și a hotărât să vadă ce mai este prin preajmă, spre bucuria lui o mare parte din inscripții erau în chirilică, și el citea ce e scris pe la aceste colecții, însă nu prea înțelegea că erau denumiri de vinuri și persoane de care nu au auzit


Am hotărât să îl testez la cunoașterea alfabetului latin, deși învață la școală engleza, abia a reușit să citească cîteva cuvinte, probabil totuși denumirile de vinuri pentru el sunt cuvinte greu de perceput, mai are el timp ca să cunoască vinurile din Moldova


Între timp eu am descoperit o sală mai VIP de degustații, acolo era pregătită masa cu bucate pentru 7 persoane, 8 vinuri și must proaspăt, dintre bucate era prosciutto, brânzeturi, fructe proaspete, însă după ospățul cu bucate moldovenești chiar nu eram așa de invidios pe oaspeții din camera VIP, noi ne-am înghesuit 15 persoane la ospăț tradițional și a fost bine, fără scaune moi luxoase, masă din lemn masiv. Dar bine că este așa sală, ea este bună pentru vizitatori mai selecți





După asta am ajuns în antreu, acolo era o masă mare cu sticle de vin,  colecția lor de vinuri produse pe parcursul anului, variate ca formă, stil, tip de etichetă, limbi, mai sunt și sticle de apă minerală care e produsă de Brănești





Tot aici era și standul de vânzare, din păcate fiind weekend am putut achiziționa doar 4 feluri de vinuri, dar eu totuși am făcut agitație ca oaspeții să nu plece fără sticle, mai ales că prețul tare accesibil de 30 lei




Mai mult de jumate din oaspeți au plecat cu vinuri acasă, pentru mine de exemplu este o tradiție - cînd merg la vinării cumpăr cîteva sticle cu vin (de obicei prețul e mai bun și alegerea e mai mare)



După excursie fețele colegilor mei de excursie erau mult mai binevoitoare și relaxate (vedeți la început de articol poza din unghi similar), domnul de 96 de ani parcă a îngropat în beci vreo 30 de ani, iar doamnele zâmbeau frumos


Concluzie:
  1. Nu ezitați să faceți excursii la vinării, însă să știți că în Moldova există multe beciuri frumoase, interesante în afară de Cricova și Mileștii mici (și acolo evident că merită de dus)
  2. Vinăriile mai mici de obicei oferă primire mai prietenoasă, pentru mine a fost diferență mare între Cricova unde am fost ca la o fabrică și apoi într-un restaurant de lux în care mă îngrijoram nu cumva să las urme pe suprafețele lustruite și Brănești unde eu am putut în voie să fac poze aparte de restul grupului. Un alt exemplu este cum angajații de la Brănești au servit cîteva persoane din grupul nostru cu must să îl ia acasă pentru care nu au luat bani.
  3. Pivnițele Brănești au un potențial mare de vizitatori turiști, ele sunt pe traseul către Orheiul Vechi, care este printre cele mai vizitate destinații turistice din Moldova, însă ei trebuie să depună eforturi în plus ca să îl valorifice la toată puterea: 
    • panoul vechi la cotitură nu mai este observabil, trebuie tipărit un anunț modern și clar despre excursii la Brănești
    • mai trebuie de lucrat la amenajarea de exterior și interior ca să fie creată o adevărată senzație de pivniță și nu de fabrică care face la comandă vinuri ieftine pentru ruși
    • în weekend, la Orheiul Vechi ar fi tare bine ei să aibă o rutieră cu ghid care invită turiștii să facă tururi de 1-2 ore la vinărie, cu degustații (și prețul de la Orheiul Vechi probabil poate fi mai mic)
    • în timpul excursiilor ar fi binevenite careva activități pentru oaspeți, cum de exemplu la Purcari oaspeții participă la cules de poamă, aici de ei ar putea servi cu cîte un păhărel de vin din butoi :) 
    • în magazin este foarte important să fie optimizată vinderea sticlelor pe loc, chiar mai mult, trebuie să fie pus pe roate vinderea activă, cu demonstrare și degustare. Amintiți-vă cum sunt degustațiile în Turcia sau Egipt, cînd 30 de minute îți prezintă produse, apoi încă 30 le degustează sau probări cu oaspeții și apoi vînd activ, cu discounturi la cantitate așa că lumea pleacă cu sacoșe pline de vinuri, parfumuri, dulcuri, săpoane, suvenire și alte memorii turistice.



Postări populare de pe acest blog

PayPal în Moldova - înregistrare legală a contului (Instrucțiune foto)

Startup Weekend - Follow-up meeting - 4.04 - Page found

Chișinău Marathon - evenimentul care mi-a arătat că avem o capitală frumoasă (cînd este fără mașini)